Raportul Free Ex

O MONITORIZARE MANIPULATĂ
Din 1990, media din România este monitorizată în cadrul unui proiect numit Active Watch. Rapoartele acestei monitorizări sunt anuale. Cel din 2016 a apărut de curând și prinde și începutul lui 2017. Cu această manevră avem și un rezultat de excepție: aceste rapoarte și-au pierdut obiectivitatea în relatarea evenimentelor de la începutul acestui an. În paginile raportului, acuzația de manipulare este adresată părții de presă autohtonă care a semnalat că manifestațiile din februarie 2017 au fost… manipulate.

După mai mult decât clare decizii ale CCR, persistă în continuare în societatea civică o masivă convingere că OUG 13/2017 ar fi avut nereguli ce încălcau Constituția. Care? CCR nu le-a putut identifica. Civicii mai au o singură speranță:  pragul caracterului penal al abuzului în serviciu va fi pus sub valoarea prejudiciului pentru care este judecat Liviu Dragnea. Dacă va fi așa, vor susține că manifestațiile din februarie 2017 au condus la această soluție. Vor avea, în felul acesta, dovada supremă că nu ei au manipulat anti-Dragnea. Diferența dintre pragul pro-Dragnea și pragul anti-Dragnea este de 1 leu: 1 leu mai mult decât 108 mii de lei, sau unul mai puțin. Prejudiciul pentru care este judecat liderul PSD de 108 mii de lei. Vrei un prag de 107, 999 lei, ești anti-Dragnea. Vrei un prag de 108,001 lei, ești pro-Dragnea. Pentru cine nu este clar că nu avem, aici, o problemă de legalitate, ci o chestiune extrem de personalizată? Ambele tabere au manipulat:  fie în interesul, fie în contra interesului unei singure persoane. Ambele tabere au acuzat tabăra adversă de manipulare.

DOUĂ TABERE: LA PUȘCĂRIE ȘI ÎN LIBERTATE
Ambele tabere au susținut că totul este o chestiune de justiție.
Desigur că că între ”Dragnea la pușcărie” și ”Dragnea în libertate” e loc pentru multă tensiune socială. Poziția unui raport obiectiv ar fi fost doar aceea care ar fi constatat dubla manipulare a taberelor din media. Ei bine, Raportul Free Ex a luat partea taberei ”Dragnea la pușcărie”.
Cum s-a ajuns, oare, ca societatea civică să militeze în acest fel pentru o lege cu dedicație unipersonală?

WISHFULL THINKING
Este apogeul unui drum greșit: în loc să vrem instituționalizarea intereselor, am ales personalizarea, ba chiar personificarea lor. Nu mai înțelegem cu claritate decât problemele care pot fi reduse la persoane, ba chiar la o singură persoană. Într-o vreme proiectam înțelegerea lucrurilor în persoana lui Victor Ponta. Căci Victor Viorel avea alte dorințe decât proiectam noi în el: să fie peieten cu Sistemul, să scape de concurența internă din PSD prin intermediul DNA etc. Brusc, peste noapte, ca hoții, am proiectat dorințele noastre în Klaus Iohannis, căci imaginea lui Victor Viorel era puternic șifonată. Iar am fost dezamăgiți. Și iată-ne doar cu opțiunea Dragnea întru personificarea (pro sau contra) în stil wishfull thinking. PNL era bicefal și ne încurcam între cele două creiere ale lui. Nu-l puteam personifica așa, la două capete.  Aici ne aflăm: cu Dragnea, sau contra Dragnea.
Nici nu mai băgăm de seamă că Iohannis a rămas în joc și fără protecțiile dorințelor noastre și n-are altă treabă decât să compromită imaginea lui Dragnea.
În cazul său, personificarea este întemeiată, căci va intra, curând, în niște alegeri unipersonale

Cetățeanul monitorizat

 

Leave a comment