Un caz Dreyfus la români

TRĂDAREA INTERESULUI NAȚIONAL
Generalul Coldea a făcut trafic de influență la Cosiliul Concurenței, spun sursele presei noastre, împotriva unei firme românești care încurca interesele unei firme străine. Dacă am avea un singur procuror militar care să nu se teamă de Sistem, acela s-ar autosesiza și am avea o anchetă și (poate) un proces de trădare a interesului național. Un caz Dreyfus românesc. Acolo, și atunci, Franța s-a împărțit în două: o parte antisemită și o parte care apăra onoarea evreimii franceze.
Aici, și acum, în ce tabere ne-am împărți noi, românii? Nu asta ar fi important, ci mesajul unui astfel de demers: acela că în România este pedepsită trădarea; acela că Justiția românească nu este colonizată total de interesele străine care pot cumpăra, la o adică, chiar și un șef operativ al SRI; acela că suveranitatea românească reacționează demn față de faptele ce sunt menite a umili Dreptul în numele forței.

JUSTIȚIA AR PUTEA FACE ISTORIE
Cazul Dreyfus, în Franța, a evoluat către scoaterea unui evreu din menghina umilirii lui de către naționaliști. La noi, ar fi vorba de scoaterea naționalismului din menghina cinismului neoliberal care a reușit să înfrângă orice fărâmă de orgoliu instituțional românesc. În Franța, Justiția a dat prilejul unei mari lecții de istorie. La noi, Justiția ar putea face ea însăși istoria pe care politicul nu o mai poate face.
Un singur procuror militar dacă ar face sacrificiul de a se expune, anchetând astfel de abuzuri, și am avea prilejul unei miraculoase renașteri morale.

AVANSĂRI, SAU DEGRADARE?
Știu, un general cu patru stele nu poate fi judecat de un judecător militar cu grad mai mic. Chestiunea aceasta l-ar obliga pe președintele Iohannis să înainteze în grad un magistrat militar, ori să-l mai degradeze nițel pe Coldea. Avem noi un președinte atât de liber încît să-și permită așa ceva? Am putea afla și acest lucru dacă…, și dacă…, și dacă…

Cetățeanul desecurizat

 

Leave a comment